Ayurveda reprezintă un sistem complex de vindecare naturală care provine din India. În limba sanscrită, cuvântul Ayurveda înseamnă „Ştiinţa vieţii”. „Ayus” înseamnă „viaţă” şi se referă la energia fundamentală a vieţii, iar „Veda” înseamnă cunoaştere sau, altfel spus, ştiinţă. Ayurveda reprezintă prin urmare un inestimabil tezaur de cunoştinţe teoretice şi practice care ne ajută să aflăm care sunt cele mai bune indicaţii pentru îmbunătăţirea stării vieţii fiinţei umane. Sistemul tradiţional Ayurveda a apărut şi a fost practicat în mod curent în India, încă de acum 5000 de ani. Sursele scrise ale acelor timpuri atestă faptul că Ayurveda reprezintă cea mai veche ştiinţă tradiţională de vindecare şi de menţinere a stării de sănătate. Cunoscută şi răspândită mult dincolo de spaţiul geografic al Indiei, Ayurveda a oferit, de-a lungul timpului, baza teoretică şi practică pentru construirea celorlalte sisteme tradiţionale de vindecare, cunoscute în prezent ca ramuri ale medicinii alternative.
La ora
actuală, Ayurveda reparrezintă cel mai cuprinzător şi totodată cel mai uşor de
înţeles sistem de vindecare naturală. Aceasta a făcut ca în ultimul timp, în
majoritatea ţărilor din Occident, cunoaşterea Ayurveda-ei să trezească un viu
interes, simultan cu o preocupare din ce în ce mai mare pentru aplicarea
practică a metodelor terapeutice revoluţionare pe care această ştiinţă milenară
le include. Tocmai de aceea, în prezent, unele lucrări contemporane afirmă
despre Ayurveda ca aceasta va putea în scurt timp să devină, datorită
simplităţii şi accesibilităţii sale, medicina naturală a acestei planete.

În acest
sens una dintre lucrările celebre de Ayurveda „Sushruta-Samhita”
menţionează: „Ştiinţa vieţii (Ayurveda)
este veşnică şi conferă merite, prestigiu, fericire, longevitate, mijloace de
trai şi oferă fiinţei umane accesul la Cerul divin (Dumnezeu)”.

Înţelepţii
din timpurile trecute dispuneau de un tezaur inestimabil de cunoştinţe pe care
îl aveau prezent în propria lor fiinţă, transmiţându-l prin iniţiere fiinţelor
pregătite şi dornice să acceadă la această cunoaştere fundamentală (Ayurveda).
Pentru aceste fiinţe excepţionale din trecut Ayurveda reprezenta o veritabilă
artă a vieţii pline de armonie, al cărei scop esenţial consta în realizarea
stării de nemurire spirituală ce survine prin revelarea Spiritului Nemuritor
Divin (Atman). Cunoaşterea Ayurveda-ică ne revelează faptul că atât
perfecţiunea spirituală, cât şi perfecţiunea minţii sau cea a trupului
reprezintă condiţii la fel de importante pentru atingerea stării de nemurire
spirituală.
Dezvăluind
unele dintre tainele laturii secrete ezoterice a Ştiinţei Vieţii (Ayurveda),
lucrarea celebră „Charaka Samhita” afirmă: „Deoarece
Ştiinţa sacră a Ayurveda-ei este benefică umanităţii atât pentru viaţa ce se
desfăşoară în această lume fizică, cât şi pentru viaţa ce va urma într-una din
lumile (sferele subtile sau tărâmurile) în care fiinţa spirituală va continua
să existe după părăsirea planului fizic, ea (Ayurveda) este considerată de
către înţelepţii cunoscători ai scrierilor sacre (Veda) ca fiind cea mai sacră
şi mai onorată dintre acestea (Veda-e)”.
Ştiinţa
Ayurveda-ei are ca obiect atât viaţa din această lume fizică, cât şi condiţiile
premergătoare ale vieţii viitoare, desfăşurată după aşa-zisa moarte fizică,
într-o dimensiune subtilă, într-una dintre lumile sau tărâmurile subtile
astrale sau cauzale. Ştiinţa Ayurveda-ei este pentru fiecare fiinţă umană un
ghid nepreţuit pentru sănătate şi acţiuni binefăcătoare. Aşa cum se precizează
în tratatul fundamental secret de Ayurveda, „Charaka Samhita”, ştiinţa
Ayurveda-ică ne indică „ceea ce este
adecvat şi ceea ce este neadecvat, fericit sau nefericit în condiţiile de viaţă
ale fiinţei umane, ce este favorabil sau nefavorabil pentru longevitate, precum
şi măsura vieţii în sine”. În conformitate cu această viziune tradiţională,
viaţa oricărei fiinţe umane poate fi o viaţă fericită, atunci când, prin
menţinerea stării de echilibru, fiinţa nu este afectată de boli fizice, psihice
sau mentale sau o viaţă nefericită, în care fiinţa se confruntă cu suferinţa ce
însoţeşte tulburările sau bolile de tot felul.
De asemenea,
viaţa fiinţei umane poate fi o viaţă bună, în care fiinţa are o orientare
spirituală ascendentă, care îi permite să îndeplinească acţiuni bune,
aducătoare de virtute şi când ea este devotată ajutorării pline de bunăvoinţă a
celorlalte fiinţe sau o viaţă care este rea, în care ea stagnează din punct de
vedere spiritual sau chiar involuează, fapt care corespunde cu îndeplinirea
unor acţiuni rele, cu efecte negative. Aceste precizări ne indică perspectiva
profund spirituală pe care o are cunoaşterea teoretică şi practică cuprinsă în
această Ştiinţă străveche (Ayurveda). Tocmai de aceea, Ayurveda este onorată de
către cei înţelepţi ca fiind o Ştiinţă Sacră prin excelenţă. Ea este unanim
apreciată ca fiind „Cunoaşterea secretă cea dătătoare de viaţă”.
Ceea ce este
însă mai puţin cunoscut în prezent de către cei mai mulţi oameni este latura
secretă, ezoterică, a Ştiinţei milenare a Vieţii (Ayurveda). Scrierile păstrate
până în zilele noastre cuprind doar o mică parte din ceea ce în trecut
reprezenta cunoaşterea esenţială, iniţiatică, a Ayurveda-ei. Chiar şi aşa, ceea
ce este inclus în scrierile păstrate până în prezent se găseşte consemnat
adeseori într-o formă misterioasă, a cărei descifrare bazată pe decriptarea
unor simboluri arhetipale este posibilă numai printr-o cât mai profundă
introspecţie şi deschidere spirituală.
Toate sursele
Ayurveda-ice scrise, existente la ora actuală concordă asupra faptului că
transmiterea cunoaşterii Ayurveda-ice s-a realizat în trecut într-o formă
iniţiatică. În decursul timpului au existat două etape majore ale transmiterii
iniţiatice a Ştiinţei Vieţii. Prima etapă este numită „Tradiţia divină” şi cuprinde procesul iniţiatic al transmiterii
originare a Ayurveda-ei ce a avut loc în lumea subtilă superioară a fiinţelor
celeste, începând de la Brahma, aspectul lui Dumnezeu de Creator al
Universului. Cea de-a doua etapă majoră este numită „Tradiţia înţelepţilor” şi include procesul iniţiatic al
transmiterii Ştiinţei Sacre a Vieţii ce a avut loc în lumea oamenilor, odată cu
momentul revelării de către Indra
(fiinţa divină ce îndeplineşte rolul de ocrotitor al discipolilor căii
spirituale) a Ştiinţei Vieţii (Ayurveda) înţelepţilor ei plini de compasiune
faţă de toate fiinţele umane.
Ca să poţi “apuca” de undeva ştiinţa vechii
Indii, ca să înţelegi cum o curgere de înţelepciune care strălucea în
conştienţa oamenilor în timpuri apuse s-a tradus într-o altă metodă atât de
curată si simplă pentru vindecare trebuie să păşeşti cumva peste hotarul
magicului şi să înţelegi de ce nu există reţete în Ayurveda, e o abordare
completă a sistemelor energetice umane dar şi o parabolă în lumea culorilor,
elementelor, caracteristicilor ascunse ale plantelor (elemente şi legături pe
care ştiinţa abia de curând a reuşit să le explice prin intrarea în lumea
nevăzută, tot mai mică a microcosmosului din noi şi prin genetică, prin
identificarea unor markeri biologici şi a unor relaţii de inter-dependenţă,
magnetism şi repingere între proteine esenţiale şi câte şi mai câte) şi
introspecţie în sinele profund al manifestărilor umane.
Treimea Vedică ce ne este
revelată prin principiile active pe care le identifică în tiparele umane sunt
următoarele:
VATA –
energia AERULUI şi a SPAŢIULUI (având
ca element principal vântul) care oglindeşte principiul mişcării pentru relizarea respiraţiei şi al transmisiei
de la şi spre creier a impulsurilor nervoase (ca elemente reper în plan fizic);
PITTA –
energia FOCULUI şi a APEI (având ca
element principal bila-colecistului) care oglindeşte principiul metabolismului pentru prelucrarea alimentelor, apa
şi aerul pentru funcţionarea intelectuală
KAPHA –
energia APEI şi PĂMÂNTULUI (având
ca elemnt principal flegma) care oglindeşte principiul structurii pentru coeziunea celulară şi formarea
muşchilor, tendoanelor, oaselor şi a grăsimilor

Urmărind compunerea
părţilor componente ale sistemului ajungem la cele 5 Devanagari (nivelul
elementelor bazale pe care le regăsim în toate cunoştinţele ezoterice în toată
medicina holistică pentru că e primul nivel de manifestare al fizicului)
acestea fiind următoarele: Prthvi (pământul), Jala (apa), Agni (focul), Vayu (aerul) şi Akasa (cerul –
care în alte curente este identificat cu eterul, prima barieră şi în acelaşi
timp prag de trecere către următorul nivel de vibraţie şi conştiinţă).
Cele 5 elemente care compun
lumea fizică la nivelul producerii legăturilor dintre ele de subordonare, de
complementaritate, de echilibru, de paralelism şi de oglindire sunt practic
principii care sunt traduse în practica Ayurvedică ca “ştiinţă” aplicată şi
spun ştiinţă pentru că în practici foarte vechi întâlnim proceduri specifice de
pediatrie, de chirurgie chiar. Asta nu înseamnă că aplicarea tehnicilor
ancestrale de echilibrare a fluxurilor interne folosind odată gustul şi apoi
digestia ca oglindă internă a acestui simţ primar nu constituie baza
tehnicilor, dar prezenţa (documentată chiar de către britanici în anul 1794)
acestora demonstrează o continuitate şi o înţelegere peste “normalul” zonei
temporale respective. E dovada directă a acelei curgeri despre care vorbeam mai
devreme, al cărei fluviu ce curgea viu în conştiinţă a devenit acum un pârâiaş,
dar care, idem pârâiaşelor de munte, se va umfla odată cu ploaia ce va să vină,
să devină iar torent, să strălucească apoi ca drum pentru suflet şi să rămână
doar ca amprentă, nemaifiind utilizată pentru vindecare pentru că nu mai e
nevoie.
Cele trei doshas pe care le-am prezentat mai sus (energiile
după care sunt clasificate personalităţile umane pe care tratamentele naturiste
Ayurvedice le identifică în Vata, Pitha şi Kapha) sunt practic compuneri
diferite ale celor 5 Devanagari (elemente de bază ale lumii fizice) şi pentru a
le echilibra se utilizează tehnici ca masajul, echilibrarea umorilor prin
utilizarea plantelor şi a mineralelor (chiar şi combinaţii ale acestora),
exerciţii de tip Yoga sau meditaţia. De asemenea, observaţia este esenţială în
practica Ayurvedică şi presupune câteva puncte principale de observaţi în
octava pe care acestea o compun: măsurători ale corpului, consistenţa, esenţa,
dieta, capacitatea şi sănătatea psihică, vitalitatea, digestia sau vârsta. Sunt
diverse zone ale corpului care oferă date suplimentare în diagnoză cum ar fi
limba sau ochii. A ştii să citeşti aceste semne înseamnă a înţelege şi trăi
legile constitutive ale Ayurvedei. Şi în practica medicală, pe lângă tehnicile
enunţate mai sus putem întâlni de asemenea cure de detoxifiere sau tratamente
calorice, toate însă menite a echilibra curgerile şi procentele umorilor în
corp.
Ce este de importanţă colosală în această
practică se compune practic în trei aspecte ce trebuie sesizate şi integrate în
viaţă dacă simţim că legile care structural formează medicina Ayurvedică ni se
potrivesc:
- în primul rând să ne facem traducerile în
funcţie de cunoştinţele noastre şi să studiem în orice mod ne este la îndemână
în cazul în care acest subiect te face să ieşi din starea normală de existenţă
(simţi atracţie, o bucurie neexplicată sau simţi pur şi simplu că ai o legătură
organică cu principiile de aici) ca să înţelegem şi să aplicăm în viaţă
principiile acestea
- să suprapunem aceste cunoştinţe peste orice alt
fel de medicină cunoaştem sau practicăm pentru a rotunji acel domeniu, pentru
că toate aceste ciobuleţe vor compune în final oglinda magică din basm ce
răspunde la orice întrebare
- să extragem acele
componente pe care le putem integra ori în viaţa actuală, ori în meseria pe
care o practic, ori ca filosofie în gândire, să faci ceva cu aceste elemente
(toate informaţiile care ne sunt importante sunt acolo pentru a fi folosite, e
singurul mod în care sufletul acceptă acele informaţii şi le contorizează ca
experienţă circulară, încheiată)
Cu siguranţă că îl
cunoaşteţi şi pe principalul promotor actual al medicinei Ayurvedice în
persoana lui Deepak Chopra şi care este exemplul perfect pentru
ceea ce spuneam mai sus. Un medic endocrinolog care a traversat asemenea
multora domeniul “home” şi a aterizat în medicina alternativă, iar această
transmutaţie dovedeşte puterea regulilor enunţate mai sus dar ne şi arată
legătura imediată dintre acest proces şi spiritualizare. Dacă nu îl cunoaşteţi
îl puteţi asculta vorbind despre Ayurveda.
Ayurveda - Arta de a Fi
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Va rog comentariile sa se refere la subiectul articolului si fara cuvinte vulgare. Criticile sunt admise dar sa fie creative si spre schimbare pozitiva. Comentariile carcotasilor si postacilor platiti vor fi sterse. Acest blog nu este retea de socializare.