luni, 27 februarie 2017

Calea către o sănătate perfectă: echilibrul între acid și alcalin

  Chiar dacă noi suntem inconștienți sau nepăsători în ceea ce privește stilul nostru de viață, trupul nostru este capabil de unele eforturi impresionate, de nebănuit, pentru a menține starea de echilibru a unor funcții esențiale pentru a supraviețui. De multe ori micile simptome, cum ar fi durerile de cap, unele ameţeli sau amorţeli etc, sunt avertizări pe care trupul ni le oferă cu privire la dezechilibrele prezente în organism. Un astfel de dezechilibru se poate produce și în ce priveşte pH-ul sângelui, echilibrul între aciditate şi alcalinitate. În mod normal pH-ul sângelui ar trebui să se situeze între valorile de 7,34 – 7,45 pe o scală între 0 şi 14, unde 0 este foarte acid şi 14 este foarte alcalin. Pentru a menține acest echilibru trebuie să avem în vedere atât o dietă echilibrată, dar și o stare de spirit preponderent optimistă, benefică.

Despre detoxifierea trupului prin utilizarea plantelor de leac, a postului, a masajului, a băilor de abur şi a hranei potrivite în scopul alcalinizării a vorbit pentru prima oară renumitul Edgar Cayce, în anii 1940. Apoi, în anii 1990 doctorul Theodore A. Barody a susținut în cartea sa, devenită un bestseller internațional Alkalize or die (Alcalinizați-vă sau veți muri), că majoritatea bolilor au drept cauză esențială deșeurile acide din organism. În 2010 doctorul Robert Young, care a devenit ulterior unul dintre cei mai cunoscuți promotori ai alcalinizării, a publicat cartea The pH miracle (Miracolul pH-ului) în care a prezentat concluziile anilor de studiu despre aciditatea sângelui, afirmând că aciditatea afectează însăşi viaţa și se află la baza tuturor bolilor şi îmbolnăvirilor.
Nutrienţii din alimente (carbohidraţi, proteine, lipide etc.) sunt purtați de sistemul sanguin către celulă, care cu ajutorul oxigenului (inspirat prin plămâni şi adus tot de sânge) îi „arde” şi astfel îi oferă trupului energie. Rezidurile care rămân în urma acestei operațiuni sunt constituite din apă, dioxid de carbon ce este expirat de plămâni și unele săruri. Hrana considerată „bună” sau „rea” pentru noi este apreciată și în funcție de cantitatea şi calitatea deşeurilor (sărurilor) produse: alcaline sau acide. Orice substanţă ce intră în trup produce fie reziduuri alcaline, fie acide.
Aciditatea şi alcalinitatea unei substanţe este măsurată cu ajutorul pH-ului (potenţialul de hidrogen) pe o scală logaritmică de la 0 la 14. Fiecare număr din această scală reprezintă logaritmul concentrării ionilor de hidrogen. La valoarea 7 substanța este considerată neutră, sub 7 este considerată acidă iar peste 7 este considerată alcalină. Substanța acidă este cea care eliberează ioni de hidrogen (H+) într-o soluție sau mediu, iar substanța bazică cea care preia, îndepărtează H+, eliberând radicalul hidroxid OH. Acesta din urmă este foarte important întrucât de el se „cuplează” mineralele considerate alcaline, generând hidroxid de potasiu, de sodiu şi de calciu – KOH, NaOH, Ca(OH)2 – care păstrează oxigenul. Iar oxigenul este „combustibilul” de bază al trupului.
Există alimente ce generează săruri (reziduuri) alcaline şi alimente ce generează săruri acide pe care le vom prezenta pe larg în lista alimentelor din acest articol. Pentru a putea trăi, sângele şi celulele noastre trebuie să fie uşor alcaline (sângele are pH-ul de 7,365). Pentru a-şi păstra alcalinitatea, organismul nostru face o mică „scamatorie” prin care convertește reziduurile acide în reziduuri acide solide. Dacă trupul poate menține aceste reziduuri nediluate, le poate stoca pe o perioadă nedeterminată, neafectând pH-ul în restul corpului. Aşa că le stochează într-o multitudine de locuri şi moduri, inclusiv în grăsime. Îngrășarea poate fi rezultatul necesității reziduurilor acide de a avea un mediu de stocare. O parte din aceste reziduuri sunt depozitate în ţesuturile unde există o circulaţie mai slabă a sângelui: burta la bărbaţi, şolduri la femei, încheieturi, articulaţii, anumiţi muşchi – la ambele sexe. Deşeurile pe care nu le eliminăm devin deşeuri solide precum colesterolul, acizii graşi, acidul uric, pietre la rinichi, la bilă, uraţi, fosfaţi, sulfaţi, diverse formaţiuni cristaline, ce se acumulează în trup. Iar aceasta se traduce prin hiperaciditate, care duce la boală (îndeosebi reumatism, arteroscleroză, osteoporoză, gută) şi îmbătrânire accelerată.
Consecinţele unei acidităţi mărite a organismului sunt: trupul nu mai absoarbe corect vitaminele şi mineralele, celulele au carenţe nutriţionale, este dificilă repararea celulară şi eliminarea metalelor grele, tumorile pot creşte mai repede, poate apărea artrita reumatoidă, fibromialgia, sindromul de oboseală cronică, osteoporoză, diabetul, lupusul, tuberculoza, hipertensiunea arterială, valorile ridicate de colesterol, bolile cardiace, cancerul, eczemele, acneea, pietrele la vezica biliară, herniile, anxietatea, tulburările de comportament, insomniile, nervozitatea, palpitațiile şi durerile musculare.
Diverși cercetători care au căutat să afle ce declanșează apariția cancerului au ajuns la concluzia că aciditatea este una dintre cauzele primare. Răsplătit cu premiul Nobel pentru Medicină, dr. Otto Heinrich Warburg (1883-1970) a demonstrat că toate formele de cancer sunt caracterizate de două condiții de bază: acidoza şi hipoxia (lipsa de oxigen). A descoperit, de asemenea, că celulele canceroase sunt anaerobe (nu respiră oxigen) şi nu pot supravieţui în prezenţa nivelurilor ridicate de oxigen. Conform doctorului Warburg :„toate celulele normale cer în mod absolut oxigen, însă celulele canceroase pot trăi fără oxigen – este o regulă fără excepţie. Ţesuturile canceroase sunt ţesuturi acide, în timp ce ţesuturile sănătoase sunt ţesuturi alcaline”.
      PH-ul unor alimente
           Cum se poate echilibra şi alcaliniza organismul?

ALCALINITATE PRIN DIETĂ: reducerea ponderii alimentelor acide şi creșterea ponderii celor alcaline. Se consideră că un raport 80% alimente alcaline – 20% alimente acide este corect.
Alimentele se pot împărți în două mari categorii: alimente care produc reacții acide în organism şi alimente care produc reacții alcaline. Acest lucru nu este neapărat legat de pH-ul alimentului în sine. Alcalinitatea este cel mai mare agent de detoxificare a organismului, aşa încât alimentele care produc alcalinitate vor detoxifica organismul. Cu cât un aliment va determina o alcalinitate mai ridicată, cu atât detoxificarea va fi mai profundă. În general, fructele sunt un exemplu de alimente de alcalinizare. Elementele componente alcaline ale fructelor sunt utilizate şi pentru a hrăni organismul. Ele sunt cu adevărat regeneratoare.
Alimentele de acidificare încetinesc, inhibă sau blochează procesul de detoxifiere. Ele sunt inflamatoare şi formează mucozități în organism, provocând, în final, lezarea țesuturilor. Acizii pot deveni radicali liberi, provocând leziuni tisulare dacă nu sunt legaţi de un antioxidant (care este alcalin) şi eliminaţi. Cu toate acestea, acizii sunt necesari în desfășurarea proceselor de ionizare şi oxidare. Dieta ar trebui să conţină în proporţie de cel puţin 80% alimente care produc alcalinizare.
        ALIMENTE CARE FORMEAZĂ MEDIU ALCALIN
Vegetalele cu frunze verzi sunt recunoscute ca fiind cele mai alcalinizante pentru trup. Frunzele verzi sunt cea mai bună sursă de minerale alcaline, au un conţinut ridicat de fibre vegetale, au proprietăţi calmante şi antistres şi sunt cea mai bună sursă de clorofilă.
Fructe:
ananas proaspăt, avocado, banane coapte, caise, căpşuni, cireşe, curmale, fructul pasiunii, grapefruit, guava, kiwi, lămâi coapte, lămâi verzi, mandarine, mango, mere, merişor, nectarine, nucă de cocos proaspătă, papaya, pepene – toate soiurile, pere, piersici, portocale, rodii, smochine, stafide, struguri, tamarind, zmeură
Paradoxal, caracteristica tipică a fructelor alcaline este aceea că ele conţin o componentă acidă, cum ar fi acidul citric, ceea ce trebuie să fie neutralizat de către trup pentru a extrage şi utiliza mineralele alcaline.
Vegetale:
andive, anghinare, ardei gras, arpagic, avocado, bame, broccoli, cartof alb, cartof dulce, castane comestibile, castravete, ceapă, ciuperci, conopidă, creson, dovlecel, fasole limă, fasole verde boabe, frunze de cicoare, germeni de cereale, gogoşari, gulie, hrean, lăptuci, lucernă, măcriş, mărar, măsline coapte, mazăre verde, morcovi, muguri de bambus, nap, păpădie, păstârnac, pătrunjel, porumb dulce, praz, ridichi, roşii coapte, rucola, salată chinezească, salată verde, sfeclă roșie, spanac, sparanghel, ştevie verde, ţelină, usturoi, varză de Bruxelles, varză roşie şi albă, vinete
Produse lactate:
kefir, lapte bătut, zer
Nuci, alune și sâmburi:
castane, migdale, sâmburi de dovleac, susan
Cereale:
hrișcă, mei, quinoa
Alte alimente care formează mediu alcalin:
alge, apă cu lămâie, ceai verde, cidru de mere, condimentele din plante naturale, gălbenuş de ou, miere (în cantități moderate), miso (un produs din soia fermentată), oţet, polen, soia, ulei de măsline, uleiuri comestibile presate la rece
      ALIMENTE CARE FORMEAZĂ MEDIU ACID
Fructe:
afine, banane verzi, coacăze, fructe conservate, fructe uscate, glazurate, merișor, mure, prune, prune uscate
Vegetale:
ardei iute, fasolea uscată, linte, rubarbă, varză de Bruxelles
Produse lactate:
brânză de orice fel, cașcaval, lapte fiert, la cutie etc.
Nuci, alune și sâmburi:
Toate, cu excepția celor care formează un mediu alcalin.
Cereale:
Toate, cu excepția celor enumerate la cerealele ce formează un mediu alcalin.
Alte alimente care formează mediu acid:
albuş de ou, alimente prăjite, conservate, fierte (mâncare gătită), arome artificiale, băuturi alcoolice, băuturi carbogazoase, bomboane, cacao, cafea, carne, ciocolată, dulciuri, coloranţi artificiali, gemuri, jeleuri, marmeladă, dulceaţă, îngheţată, maioneză, măsline în saramură, medicamente, murături, oţet de vin, pâine, prăjituri, fursecuri, biscuiţi săraţi, paste făinoase, produse de panificaţie, orez alb şi brun, tărâţe de grâu, linte, produse din făină, prăjituri cu orez, plăcinte, tapioca, tutun
ALCALINITATE PRIN GÂNDURI ŞI EMOŢII BENEFICE: Echilibrul emoțional favorizează o stare alcalină
Dacă dorim să ne păstrăm, să ne îmbunătățim sau să ne recuperăm starea de sănătate, trebuie să acționăm și în ceea ce privește emoțiile și gândurile noaste. Starea alcalină este un stil de viaţă. Atunci când optimismul, buna dispoziție, veselia debordantă, bucuria de a trăi sunt stările noastre permanente, ne aflăm mereu în rezonanță cu energiile benefice, minunate ale Universului și suntem într-o stare de armonie și de sănătate și păstrăm o stare alcalină în trup, generatoare de bunăstare şi echilibru.
Studii recente au demonstrat că emoţiile negative pot provoca chiar mai multă aciditate decât ceea ce mâncăm sau bem. Emoţiile negative pot avea multe cauze şi multe forme şi generează în organism un stres, iar stresul generează aciditate. De aceea este foarte important să acordăm atenţia cuvenită acestor aspecte. Ceea ce mâncăm şi bem, împreună cu emoţiile și gândurile noastre sunt importante pentru a ne recupera echilibrul interior.
Bucuria, râsul, fericirea, relaxarea, odihna şi somnul, practica ASANA-elor și a diverselor tehnici de PRANAYAMA, precum și meditația creează alcalinitate. Posturile yoga trupești (ASANA-ele) ne energizează și ne oxigenează întregul trup, ne ajută să ne fortifiem şi să devenim mai flexibili, ne întăresc sistemul cardiovascular, oasele şi articulaţiile. Yoga îmbunătățește metabolismul, normalizează presiunea sanguină, echilibrează nivelul trigliceridelor din sânge şi nivelul de insulină.
În schimb, grijile, supărarea, ura, invidia, bârfa, frica, lipsa de somn, deshidratarea și zgomotul creează aciditate.
    ALCALINITATE PRIN OXIGENARE: Să petrecem timp în natură!
În natură, într-un mediu curat şi oxigenat există mai mulţi ioni negativi, numiţi şi „vitamine ale aerului”, iar în unele regiuni din natură (la munte, pe malul mării sau lângă cascade de apă) unde apa se află într-o continuă mişcare, proporţia ionilor din aer este de 2.000 ioni negativi faţă de 1.000 ioni pozitivi pe cm3. S-a constatat că acest raport este cel mai benefic pentru fiinţa umană. Doctorul Albert Kruger a descoperit că ionii negativi măresc rata vitezei de oxidare a serotoninei din sânge, reduc nevroza şi anxietatea, măresc apetitul, pofta de viaţă şi tonifică organismul. În oraşe, în marile aglomerări urbane, datorită gazelor de eşapament, a fumului de ţigară, smogului industrial, antenelor de telefonie mobilă etc, se creează un mediu extrem de nociv, încărcat cu ioni pozitivi. Acest mediu nociv favorizează starea de aciditate a organismului.

Un comentariu:

  1. Superb articol....iată elemente simple ,uşor de asimilat ca principii de hrană şi un tonus optimist ! MARIUS,ŞTIAI CĂ EŞTI AVERE LA CASA OMULUI ?

    RăspundețiȘtergere

Va rog comentariile sa se refere la subiectul articolului si fara cuvinte vulgare. Criticile sunt admise dar sa fie creative si spre schimbare pozitiva. Comentariile carcotasilor si postacilor platiti vor fi sterse. Acest blog nu este retea de socializare.