luni, 29 februarie 2016

Legile morale și politice ale lui Pitagora


Pitagora (cca 580-495 î.e.n.) a fost un filozof și matematician grec, originar din insula Samos. El a creat pitagorismul, filozofie care punea la baza întregii realități teoria numerelor și a armoniei. Tradiția îi atribuie teorema geometrică ce-i poartă numele și tabla înmulțirii. Scrierile sale nu s-au păstrat, dar ideile și descoperirile i-au fost consemnate de discipolii apropiați, iar doctrina sa ne-a parvenit prin lucrările lui Aristotel și ale lui Sextus Empiricus. 
Pitagora poseda în mod strălucit arta civică şi politică, ştiinţa legilor şi îndatoririlor față de societate. Conducătorii diferitelor republici au venit să ia lecţii de la el. Doctrina lui Pitagora a creat nişte discipoli legislatori excelenţi. Legile lui morale și politice, despre care el spunea că nu sunt destinate celor ce trec, ci generațiilor ce vor veni, se pot constitui și astăzi într-un ghid pentru orice popor și legiuitorii lui. Prin urmare, și pentru poporul român și legiuitorii lui.

        Iată câteva dintre cele 3.506 legi ale lui Pitagora:
-         Viaţa cumpătată, în slujba binelui şi a dreptăţii, trebuie să stea şi la baza alcătuirii politice a unui stat.
-         Nu încerca să vindeci un popor mare şi corupt: cangrena nu se poate vindeca.
-         Nu încerca să schimbi orânduirea unei mari naţiuni. Un popor numeros e ca o dihanie hâdă; e ceva împotriva firii. Dintre toate soiurile de dobitoace cea mai rea e speţa umană ce se cheamă „popor”.
-         Nu răspândiţi vestea unei fapte rele! Faceţi în aşa fel încât să-i dispară cât mai curând şi cele mai mici urme. Lăsaţi răul să moară!
-         Să crezi doar pe jumătate pe cei ce vin să pîrască fapte rele.
-         Nu năzui la himera unei democraţii pure; egalitatea perfectă există numai la morţi.
- Legiuitorule! Nu lăsa oamenilor de stat timpul să se deprindă cu puterea şi onorurile.
-Legea să pedepsească numai faptele. Ea nu trebuie să se lase înrâurită de vorbe, de înscrisuri ori de gândurile vinovatului.
- Scutiţi-vă magistraţii de jurământ atunci când intră în funcţie, dar nu-i scutiţi să dea socoteală când o părăsesc.
- Lucrul cel mai ruşinos al unei stăpâniri este pândirea şi iscodirea oamenilor.

         Magistraţi!
- Fiţi precum în Sparta! La intrarea în tribunale: ridicaţi un altar al Fricii, frica de a fi pedepsit înspăimântă poporul şi copii.
- Magistratule! Fii asemenea unui vas fără toarte: astfel oamenii nu vor şti de unde să te apuce.
- Magistratule! Nu-i lăsa păianjenului timpul să-şi întindă pânza pe cartea legii.
- Magistraţi! Nu daţi voie poporului şi copiilor să se obişnuiască să poarte arme.
-         Drepturile omului nu sunt la fel cu ale popoarelor din cauză că oamenii deveniţi „popor” încetează a mai fi oameni.
-         Un Senat de 100 de capete e mult prea mult! Puţini legiuitori, dar înţelepţi! Puţini războinici, dar viteji! Puţin „popor”, dar multi cetăţeni!
-         Dă legi poporului taur şi boabe poporului bou.
-         Supune-te legilor chiar dacă sunt proaste! Nu te supune oamenilor dacă nu sunt mai buni ca tine.
-         Taie unghiile poporului, dar nu-i spăla capul cu propria-i urină; pedepseşte-l, fără să îl înjoseşti.
-         Nu chemaţi în magistraturi decât bărbaţi ce sunt în săptămâna mare a vieţii lor.
    Poporule!
- Cântăreşte-ţi legile! Numără-ţi magistraţii!
- Dacă îţi doreşti o bună rînduială în ceea ce priveşte politica, fereşte-te de o organizaţie fără vlagă, o administraţie fără putere şi de luxul ospeţelor. Acestea trei dau întotdeauna naştere vrajbei în viaţa civilă şi în gospodării şi au ca urmare năruirea statului şi a familiei.
- Nu tulbura o apă stătătoare ori un popor în sclavie. Fugi de poporul căruia îi place eşafodul.
- Nu urma pilda omizii: nu primi să te târăşti la picioarele prinţului sau în faţa poporului pentru ca într-o zi să porţi aripi.
- Toţi suntem egali! Să nu credeţi însă că neghiobul este egalul înţeleptului.
- În fiecare an să aveţi o zi de sărbătoare numită „pacea familiei”. În această zi, soţul şi soţia, la prânz, în mijlocul familiei, îşi vor da mâna şi îşi vor ierta unul altuia greşelile făcute de-a lungul anului.

 - Bate două pietre şi vor scoate scântei. Nu lăsa două popoare să se ciocnească: va ţâşni sânge.
- Ca să-ți duci trupul îmbătrânit, nu cere cârje decât de la copacul pe care l-ai sădit tu în tinereţe.
- Dacă nu ai mai multe pofte decât nevoi, eşti un înţelept.
- Viaţa este o răscruce. Tinere, ai grijă să nu te înşeli când îţi alegi calea: căci una este calea binelui, iar cealaltă a răului.
- Nu dispreţui poporul evreu pentru că se închină unui măgar; sunt oare mai înţelepte naţiunile care venerează un om?
- Îndepărtaţi-vă cu respect de omul care chibzuieşte. Gândirea e un lucru sfânt.
- Nu te aştepta să ţi se mulţumească atunci când faci un bine poporului: dintre toate dobitoacele, el este cel mai nerecunoscător.
- Rămâi sărman, dacă pentru a fi bogat trebuie să te înjoseşti sau să-ţi murdăreşti mâinile.
- Fii modest: modestia e un veşmânt uşor, de o culoare plăcută vederii şi uşor de purtat.
- Învaţă să vezi mai departe decât pot ajunge privirile tale.
- La moarte, să nu laşi fiului tău alte datorii în afară de cea a recunoştinţei.
- Dacă sunteţi întrebaţi „În ce constă fericirea?”, spuneţi „În a fi în armonie cu tine însuţi”.
- Nu deschide gura dacă nu ai de spus ceva desăvârşit sau folositor.
- Nu te duce la preot ca să-ţi speli conştiinţa; aceasta este grija ta.
- Vrei să guşti plăcerile unei vieţi armonioase de familie? Ia o femeie cu care să te potriveşti, în aşa fel încât să nu-ţi dai prea multă osteneală s-o ridici până la tine sau să cobori până la ea.
- Actul prin care se perpetuează speţa este un lucru sfânt.
- Învaţă să vezi mai departe decât pot ajunge privirile tale.
- Lebăda tace toată viaţa ca să poată cânta desăvârşit o singură dată. Omule de geniu! Rămâi în umbră şi păstrează tăcerea până în clipa în care vei putea să apari cu toată strălucirea unei faime pe care nimeni nu o mai poate tăgădui.
- Nu admira nimic! Zeii s-au născut din admiraţia oamenilor.
- Să nu ai alt Zeu în afară de propria conştiinţă.
- Fii cetăţean al lumii întregi pînă cînd vei întîlni un popor înţelept şi cu legi drepte.
- Trăieşte-ţi viaţa; nu există nimic înainte şi nimic după ea. Să-ţi placă să trăieşti şi să trăieşti bine. Cel ce priveşte viaţa cu dezgust fie că are spiritul bolnav, fie inima putrezită (aici nu trebuie să privim material acest aforism, n.b.).

        Traco-geții în memoria legilor lui Pitagora
  «Vă invit să urmăriți o emisiune deosebit de interesantă, în care veți descoperi modul în care marele gânditor al antichității, Pitagora, se raporta la traco-geți. Perspectiva pe care o dă Pitagora acum 2.500 de ani, demolează toate intoxicările operate de dușmanii istoriei noastre. În acest sens, este edificator acest citat din lucrarea sa, „Legile morale și politice”: „Călătorește la geți nu ca să le dai legi, ci ca să tragi învățăminte de la ei. La geți, câmpurile sunt nesfârșite, toate pământurile sunt comune, iar dintre toate popoarele, sunt cei mai înțelepți”, ne spune Homer. În contextul în care, din necunoașterea istoriei, din prostie crasă sau din premeditată ticăloșie autoritățile politice și culturale ne-au adus în situația în care suntem singurul popor care-și slăvește invadatorii, descoperirea istoriei și a civilizației strămoșilor noștri este o necesitate.»   Daniel Roxin
      Invitatul emisiunii: General dr. Mircea Chelaru



     Drum drept spre Lumină!

Un comentariu:

  1. " Lucrul cel mai ruşinos al unei stăpâniri este pândirea şi iscodirea oamenilor."

    Si cand te gandesti ca acest LUCRU RUSINOS este practicat in toata lumea... fara cuvinte...

    RăspundețiȘtergere

Va rog comentariile sa se refere la subiectul articolului si fara cuvinte vulgare. Criticile sunt admise dar sa fie creative si spre schimbare pozitiva. Comentariile carcotasilor si postacilor platiti vor fi sterse. Acest blog nu este retea de socializare.