vineri, 29 august 2014

Scoala lui Bashar - A doua venire


A: Sunteti familiari cu crestinismul tu si poporul tau?
B: Intr-un anumit grad.

A: Eu cred in Iisus Hristos ca Mantuitorul nostru
B: Cand spui ca tu crezi in Iisus Hristos, ce inseamna asta?

A: Inseamna ca eu cred intr-un Dumnezeu, Care a creat Universul, inclusiv pe noi toti, si pentru ca toti suntem pacatosi, Iisus..
B: O clipa! Tu crezi ca esti un pacatos?

A: Da.
B: Ce e un pacatos? Vrei sa definesti asta pentru mine? Inteleg conceptul de“pacat”, dar nu l-am auzit de la tine. Asa ca, vrei, te rog, sa definesti conceptul de“pacatos” in felul cum il intelegi tu – cum are legatura cu felul cum te vezi pe tine?

A: Pentru mine un pacat inseamna orice as face sau gandi in contradictie cu ceva ce Dumnezeu ar vrea.
B: Ce vrea Dumnezeu?

A: Dumnezeu vrea.. banuiesc eu.. ca sa pot raspunde simplu in timpul pe care il avem acum, Dumnezeu vrea ca eu sa manifest iubirea neconditionata in orice situatie. Si ori de cate ori nu o fac
B: O clipa! Ai spus cumva “iubire neconditionata”? Intelegi ce inseamna asta?

A: Inteleg ca inseamna ca, in ce-i priveste pe oameni – pe care ar trebui sa-I iubesc neconditionat, de exemplu, pe cei de-aici – indiferent de cine sunt sau ce-au facut, in ce ma priveste pe mine ii iubesc fiindca Dumnezeu ii iubeste. Daca Dumnezeu ii iubeste pe toti de-aici, eu n-am nici un drept sa trec peste asta.
B: Bun. Acuma, stii, nu-i asa, ca poti crea realitatea in care sa treci peste asta, insa intelegem ce vrei sa spui cand afirmi ca nu ai niciun drept. O poti face, insa asta nu inseamna ca e ceva ce ti-ai dori si nici noi nu sugeram ca e ceva ce ar crea armonie in lumea voastra. Nu. Dar, ia-te pur si simplu, mot-a-mot. Oamenii i-au judecat mult pe altii, nu? Si nu e o chestiune de: au sau n-au dreptul s-o faca.

A: E gresit?
B: Nu exista bine sau gresit. E o chestiune de: alegi sa creezi o realitate ce se manifesta pozitiv sau una ce se manifesta negativ.

A: Pe care ai sugera-o?
B: Eu as sugera-o pe cea pozitiva. Deoarece, alegand realitatea ce se manifesta pozitiv inseamna sa te integrezi cu Tot Ceea Ce Este, pe cand sa te stii pe tine separat de Tot Ceea Ce Este creeaza o idée de izolare ce nu-ti permite sa simti legatura cu Tot Ceea Ce Este. Asta duce la nevoia de a domina. Pentru ca atunci cand te separi de Tot Ceea Ce Este, sa controlezi si sa domini pe altii e poate singura modalitate prin care simti ca poti aduna ceea ce vezi in jurul tau, catre tine, pentru tine. Astfel, din separare si manifestare negativa creezi multe idei pe care in termenii vostri le considerati neplacute ca: razboi, boala etc. De asta noi am sugera intotdeauna realitatea ce se manifesta pozitiv.Totusi, realizeaza ca noi percepem ideea de judecata, in sine, ca apartinand manifestarii negative. Astfel ca noi nu spunem ca ceva e bun sau gresit, pentru ca asta pentru noi inseamna sa-L judeci pe Tot Ceea Ce Este. Pentru noi, chiar si ideea de judecata inseamna a alege negativul. Sa stii ce preferi nu inseamna ca trebuie sa judeci sau sa invalidezi pe oricine altcineva – privind modul cum acel individ alege sa-si exploreze propria dumnezeire, cum alege sa se raporteze la sine ca si parte a lui Tot Ceea Ce Este. Daca el a ales separarea, realitatea negativa, limitarea, judecata – atunci exista putine sanse ca sa-si perceapa propria conexiune cu Tot Ceea Ce Este. Pe de alta parte, cel care e integrat/intregit, a ales deja ideea de iubire neconditionata si va realiza ca nu e deloc necesar sa-i judece pe cei care nu au ales-o. Fiindca iubirea neconditionata inseamna sa acorzi validitate la tot in interiorul Creatiei – pur si simplu si fara niciun motiv. Deoarece acea portiune din Creatie a gasit de cuviinta sa invete despre sine in modul in care a ales s-o faca, tu, alegand dragostea neconditionata, generezi credinta si increderea sa stie ca, in ultima instanta, el va fi intotdeauna bine. In ultima instanta, orice idée e oricum continuta in ideea cuprinzatoare a lui Tot Ceea Ce Este si nu are cum sa se piarda. Nu exista niciun “nicaieri” unde sa se piarda ceva pana cand nu creezi acest tip de separare. Nu exista un “nicaieri” in care sa poti pierde ceva pana cand tu – alegand negativitatea si limitarea si separarea ta de Tot Ceea Ce Este, alegi sa creezi o dimensiune in care te poti scoate pe tine din tot restul. Orice idée pe care o numiti “un suflet pierdut” e o contradictie in termeni. Un suflet stie intotdeauna unde este.

A: Ce intelegi printr-un “suflet pierdut”?
B: Ideea pe care o atribuim multor indivizi ce exprima expresiile ritualizate prin care ei isi canalizeaza ideea iubirii lor. De multe ori, desi spun ca e neconditionata, tot vine cu conditii. Nu spunem ca e si cazul tau. Noi spunem ca ne referim la terminologia pe care o folositi, fiind atat de minutiosi in a descrie felul in care credeti si ceea ce ati numit “pacatos” – care prin definitia ta finala inseamna cineva care e in afara, care s-a pus pe sine in afara constientizarii /recunoasterii sale ca fiind Dumnezeu.

A: Recunoasterea mea ca fiind Dumnezeu?
B: Da.

A: Eu sunt Dumnezeu?
B: Bineinteles, intelege ca noi despre asta vorbim, multe dintre credintele si religiile de pe planeta voastra vorbesc despre ideea de Dumnezeu – sau ceea ce noi numim Tot Ceea Ce Este – ca fiind omnipotent, peste tot, atoatestiutor, omniscient si atoatevazator, totul si pretutindeni. Daca Dumnezeu, prin definitie, este Totul, cum poti tu sa fii in afara Lui? Trebuie sa fii si tu Dumnezeu; Dumnezeu trebuie sa fie, deasemeni, tu. Dumnezeu stie ca tu esti Dumnezeu. Tu de ce nu stii ca esti Dumnezeu?

A: Hai sa spunem ca eu creez un model de avion. Eu l-am creat si l-am asamblat, insa nu e “eu”.
B: Ba da, este. Intelege ca ceea ce tu experimentezi ca realitatea ta fizica e totul un simbol. Daca vrei sa folosesti termenul de “iluzie” e ok. Asta ar putea sa te lamureasca.

A: Acea iluzie sau simbol – are nevoie de-o reprezentare, nu?
B: Chiar ea este o reprezentare a unei idei.

(A2): Daca tu esti ideea de a face un avion, atunci si tu esti avionul. Orice idée ai avea, tu esti acea idée.
B: Da. Intelege ca totul in universul tau e o chestiune, fizic, de vibratie. Nu poti percepe nimic din ceea ce nu esti. Vibratia care esti creeaza ceea ce tu percepi a fi realitatea fizica. Astfel, daca tu ai creat aceasta idée a unui model de avion in fata ta, atunci tu extinzi o portiune a acestei idei despre tine si o reflecti inapoi la tine ca si capacitatea ca aparent poti face asta in afara ta. Dar tot ceea ce percepi, fiecare individ din incaperea asta, este creatia ta. Trebuie sa-ti creezi propria versiune a lor ca sa-i poti percepe. Intelegi?

A: Partial. Daca imi dedic viata sa-L urmez pe Iisus Hristos
B: De ce ai vrea sa faci asta? El nu a vrut sa faci asta.

A: El nu a vrut sa fac asta?
B: Nu. El nu vrea sa-L urmezi; El vrea ca tu sa fii ca El.

A: Cam asta vreau sa spun si eu.
B: Atunci spune-o. Intelege ca tocmai despre terminologia pe care-o folosesti discutam noi; deoarece pe planeta voastra, de multe ori, terminologia pe care-o folositi reflecta cum va raportati apoi la ideile in care ganditi ca credeti. Iar in acest caz spunand ca urmezi pe cineva, te separi de El, si te micsorezi fata de El, in loc sa-I fii egalul – ceea ce a vrut El sa stii. Ca voi toti sunteti constiinte Cristice ca si El. Ideea de-a urma “calea” nu insemna sa fii supus, ci sa-I fii egal si sa-L reflecti, fiind acea energie ce era demonstrata de El. Asta e “calea”.

A2: Crezi ca poate de aceea suntem atat de limitati? Deoarece noi, sau crestinatatea si-a pus credinta in Iisus Hristos si nu in noi insine?
B: Ideea e ca de fiecare data va luati puterea care sunteti si o indepartati de la voi, va puneti o limita care de fapt va neaga chiar propria existenta – ceea ce ati fost creati sa fiti! Deci, da, in acest sens, definitiile sunt cele responsabile pentru crearea limitarilor. Intr-un anumit grad, ceea ce s-a descris ca multele atribute si experiente sunt valide; orice instrument este un intrument valid daca te duce unde vrei sa mergi. Dar ideea e ca societatea voastra asa cum o percepem noi – repet, asta nu e spus in sens depreciativ – a pus multe etichete, multe definitii care, prin ele insele, sunt cu adevarat singurele responsabile pentru limitarea capacitatii voastre de a vedea ca sunteti toti Hristos. Si despre asta e totul. Daca vreti sa vedeti intruparea Constiintei Cristice, duceti-va acasa si va uitati in oglinda. Si-apoi incepeti sa va purtati ca si cum sunteti intruparea Constiintei Cristice si veti implini ideea pe care Constiinta Cristica a incercat s-o imparta tuturor. Ceea ce e numit in societatea voastra ca “a doua venire” nu e venirea unei persoane; este recunoasterea/constientizarea in fiecare individ in parte de pe planeta voastra a lui Hristos ce sunteti fiecare dintre voi… si sa traiti ca atare. Asta e a doua venire. Sa stiti ca manifestarea in termeni fizici a ceea ce numiti Hristos, de fapt a avut loc de mai mult de-o singura data. Ideea e ca de fiecare data, in fiecare proiectie a lui Hristos ca si expresie fizica, ceea ce era impartasit populatiei voastre era ca sunteti cu totii parte din Hristos. Ideea era ca nu doar Hristos poate crea realitatea pe care o doriti, dar ca puterea voastra de-a crea acea realitate e parte din ce este Dumnezeu. Ideea e ca la vremea la care s-a dat aceasta informatie in societatea voastra, conceptele intelese de civilizatia voastra atunci au putut fi traduse doar in termenii de a fi un conducator si de a fi condusi. Si astfel ati creat ideea ca Hristos a fost un Mantuitor care face totul pentru voi – in loc sa intelegeti ca Hristos e doar o reflexie, o reflexie pentru fiecare dintre voi ca voi sunteti aspecte ale lui Hristos si aveti dreptul absolut sa creati cresterea si inaltarea propriei voastre energii ca si reprezentare a acelei energii.

A: Cand Iisus a spus: “Eu sunt Calea, Adevarul si Viata; nimeni nu ajuge la Tatal decat prin Mine” ce-a vrut sa spuna?
B: Spunea, ca sa parafrazez, in forma limbajului de azi, “Ceea ce percepeti in mine e vibratia integrarii, in care Eu ma stiu ca sunt la acelasi nivel, egal cu Dumnezeu, Tot Ceea Ce Este. Singura cale prin care va veti sti si voi la fel e sa fiti ca mine, sa fiti de aceeasi vibratie in care sa va recunoasteti/constientizati si voi ca Tot Ceea Ce Este.”De aceea a spus: “Eu sunt Calea.” Nu a vrut sa spuna: “Eu stiu singurul lucru care va poate duce acolo.” A vrut doar sa spuna ca, daca va permiteti sa stiti ca orice faceti e valid in sensul cuprinzator, oferiti sustinere si ajutor si validitate ideii finale a Insesi Creatiei si va constientizati propria egalitate cu Divinitatea. Asta inseamna sa fii Calea.

A: Ai spus ceva – si lumea a ras cand ai spus: “El nu a spus, Eu stiu singura Cale”. Insa a spus: “Eu sunt Calea, Adevarul si Viata. Nimeni nu ajunge la Tatal decat prin Mine.”
B: Intelege si asta: ceea ce numiti literatura biblica contine mai putin de 10% din ceea ce Acea Persoana a spus vreodata in viata Ei; si chiar ceea ce a fost scris e interpretat gresit, in functie de intelegerea din vremea in care a fost scrisa. Admite ca Biblia nu a fost scrisa ca sa consemneze istorie; a fost scrisa pentru a converti.

A: Biblia nu e adevarata?
B: Este adevarata pentru cei care au scris-o, in felul in care ei au inteles-o. Constientizeaza, insa, ca e si interpretare gresita multa a ceea ce s-a spus de fapt.

A: De unde stii asta?
B: Percepem in constiinta de masa, nivelele voastre superioare de constiinta. Acuma, noi nu ne asteptam sa ne crezi pe cuvant. Depinde de tine ce vrei sa crezi, dupa cum am spus. Insa vom discuta cu voi ceea ce percepem ca exista in chiar constiinta voastra superioara, care este constienta ca este egala cu ideea de Constiinta Hristica. Putem sa vorbim cu ea, asa cum puteti si voi. Noi suntem aici doar ca sa va anuntam ca puteti vorbi cu propria constiinta superioara; si odata ce va permiteti sa faceti asa, veti descoperi ca va va spune exact ce va spunem si noi acum.

A: Ei, asta e ce cred eu, bine?
B: Absolut! Te duce acolo unde vrei sa mergi, iar asta e ceea ce conteaza. Noi te sustinem neconditionat pe calea aleasa de tine. Si dupa cum am spus adesea, fiecare cale e valida; nicio credinta nu e mai valida decat alta. Sunt toate egale.

(A2): Toate ideile sunt valide inclusiv ideea ca nicio alta idee nu e valida.
B: Da, foarte bine.
          
           Singurul fiu
A: A fost Iisus Hristos singurul Fiu al lui Dumnezeu?
B: Persoana pe care o numiti Iisus din Nazaret nu e decat o fateta a intregii Constiinte Cristice sau spiritul lumii. Fiecare lume, fiecare civilizatie isi are propria versiune a Constiintei Cristice. In limba noastra veche – pe care nu o mai folosim pentru ca suntem telepatici in societatea noastra – constiinta combinata a intregii noastre lumi era numita Shakana. Shakana noastra, Constiinta voastra Cristica, si constiinta combinata a tuturor celorlalte lumi impreuna formeaza Creatia infinita. Relatia noastra cu Constiinta voastra Cristica e foarte directa si interactiva devreme ce noi interactionam cu combinatia tuturor constiintelor de pe planeta voastra ca sa va putem fi de ajutor. Prin urmare, noi traim experienta unei relatii direct interactiva si de iubire neconditionata cu vibratia pe care o numiti Constiinta Cristica, pentru ca inseamna voi toti. Deoarece venim din afara sferei voastre, intr-un sens, ca sa va putem fi de ajutor, trebuie sa interactionam prin intermediul acelei sfere. Astfel, ne vom lua asupra noastra tiparele dragostei neconditionate pe care o exprima pentru a putea traduce in experienta dimensiunii voastre simbolurile la care va puteti raporta. Deci, experienta noastra, relatia noastra cu Constiinta Cristica in multe feluri e foarte directa – uneori cu mult mai directa decat va lasati multi sa fiti. Ati putea, de asemenea, observa ca una dintre manifestarile fizice a Constiintei Cristice directe e fiinta pe care o numiti Maria, mama lui Iisus, care e polaritatea feminina a lui Hristos. Exista intotdeauna feminin si masculin in Constiinta Cristica colectiva. Din perspectiva noastra, ceea ce inseamna asta fundamental – relativ la ceea ce numiti New Age sau epoca transformarii voastre – e ca, dupa cum am spus, asa-numita “a doua venire” nu mai inseamna manifestarea Constiintei Cristice intr-o singura intrupare. Este trezirea Constiintei Cristice in voi toti, ca sa puteti la propriu crea Raiul pe Pamant – cu totii facand asta ca si copii ai lui Dumnezeu. Recunoasteti ca ideea, asa cum a fost ea tradusa in limba voastra, e de obicei interpretata ca Hristos fiind Fiul lui Dumnezeu, pe cand Iisus Hristos, de fapt s-a referit la El Insusi ca Fiul Omului.

A: S-a numit pe Sine Fiul Omului?
B: Uita-te in Biblia proprie. Se numeste pe Sine Fiul Omului. Intelege ca scrierea a ceea ce Iisus din Nazaret a rostit nici macar nu a inceput sa fie pusa pe hartie mai devreme de aprox. 57 de ani dupa moartea fizica a lui Iisus.

A: Ai spus ca Biblia a fost interpretata gresit de-a lungul anilor.
B: Da, fiecare idee scrisa contine interpretari gresite in ceea ce priveste alcatuirea unui ritual in jurul ideii a ceea ce s-a intamplat.

A: Dumnezeu nu a avut grija sa vada asta?
B: De ce ar face-o?

A: Pentru ca era lucrarea Lui.
B: Nu, nu, nu. Intelege, era o reflexie, un dar. Iubire neconditionata. Dumnezeu e iubire neconditionata si nu te va forta sa interpretezi ceva in vreun fel anume. Depinde de voi; de aceea va aflati aici.

A; Deci cuvantul lui Dumnezeu, Biblia, dupa tine nu e cuvantul lui Dumnezeu?
B; Ba da, toata este. Asa cum toti cei care au scris-o sunt de asemeni Dumnezeu. Cuvantul lui Dumnezeu e tot relativ la el insusi. Dumnezeu contine fiecare paradox, fiecare paradigma, fiecare dihotomie, fiecare uniune. Dumnezeu e Tot Ceea Ce Este; nu exista nimic in afara Lui. Voi sunteti Tot Ceea Ce Este; spatiul in care traiti, timpul vostru – pe care-l petreceti intrebandu-va atata cine si ce sunteti – toate acestea sunt creatii din ideea voastra despre cine credeti ca sunteti. Sunteti o idee de Dumnezeu. Orice fiinta, toate fiintele in Creatie, sunt toate moduri diferite prin care Dumnezeu se priveste pe Sine. Asta e ceea ce inseamna sa fii Tot Ceea Ce Este. Fiecare dimensiune, fiecare fiinta, fiecare lucru, fiecare gand: toate sunt Dumnezeu. Iar multe dintre aceste lucruri sunt create pentru niciun alt motiv decat pentru ca pot. 
De multe ori, cand atribuiti mai multa importanta unui pasaj sau unei parti din literatura decat altuia, cautand vreun adevar ultim, in acel moment va diversificati, focalizand si fixand o portiune din Tot Ceea Ce Este, neuitandu-va la intreg – care se vede intotdeauna pe Sine ca Intreg. Ideea de a te sti pe tine ca fiind Dumnezeu e pur si simplu sa iti permiti tie insuti definitia cea mai cuprinzatoare posibila a acestui concept si sa stii ca pentru Dumnezeu e reala. Dumnezeu se stie pe Sine ca fiind propria Sa fiinta, dar se stie, de asemenea, ca fiind combinatia tuturor fiintelor din interiorul Sau. Si stie ca fiecare, fiecare fiinta din interiorul Sau contine totalitatea intregului. Pentru ca, asa cum spuneti, nimic nu e imposibil pentru Tot Ceea Ce Este; daca voi puteti concepe asta, pentru Tot Ceea Ce Este este real. 

La un anumit nivel, o dimensiune, intr-un anumit aspect al constiintei, exista. Cand separati si cautati si analizati toate pasajele diferite in literatura, de multe ori faceti asta pentru ca sunteti in cautarea motivului/scopului ultim. Constientizati /Recunoasteti asta: existenta ESTE; Tot Ceea Ce Este ESTE! A fost dintotdeauna, este acum si va fi pentru totdeauna. Existenta nu isi are existenta in interiorul timpului; timpul exista in interiorul lui Tot Ceea Ce Este, de aceea e etern. Prin urmare, intelegeti ca acest concept – si orice concept creat in interiorul lui Tot Ceea Ce Este – ii este intr-un sens subordonat. Adevarul ultim, ca si concept si scop sunt lucruri ce exista in interiorul existentei. Iar existenta a existat inainte de-a fi conceptul de scop. Ceea ce a existat inaintea conceptului de scop nu are nevoie de un scop pentru a continua sa existe. Astfel, Tot Ceea Ce Este se va exprima si manifesta in toate felurile in care poate – pentru niciun alt motiv, cu niciun alt scop decat ca poate, pentru ca El este Creatorul. Iar Creatorul creeaza, din nou, pur si simplu pentru ca poate.


         Drum drept spre Lumina !

4 comentarii:

  1. Mersi mult inca o data! Toate cele bune!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Doamne ajuta sa se trezeasca cat mai multi....si sa putem porni la constructia noii lumi. Cu toate ca tot mai multi s-au trezit nu sunt indeajuns....Si dupa asta, trebuie sa trecem la actiune. NU NE ELIBEREAZA NIMENI DRAGI FRATI SI SURORI ! Noi suntem proprii creatori ai realitatii in care VREM sa traim. Deci haideti sa trecem la actiune..!!!

      Ștergere
  2. Atat de simplu si clar explicat si atat de asemanator cu "Conversatii cu Dumnezeu" !!!

    RăspundețiȘtergere
  3. 22. Isus i-a raspuns: "Daca vreau ca el sa ramana pana voi veni Eu, ce-ti pasa tie? Tu vino dupa Mine!"
    23. Din pricina aceasta a iesit zvonul printre frati ca ucenicul acela nu va muri deloc. Insa Isus nu zisese lui Petru ca nu va muri deloc, ci: "Daca vreau ca el sa ramana pana voi veni Eu, ce-ti pasa tie?"
    24. Ucenicul acesta este cel ce adevereste aceste lucruri si care le-a scris. Si stim ca marturia lui este adevarata.

    RăspundețiȘtergere

Va rog comentariile sa se refere la subiectul articolului si fara cuvinte vulgare. Criticile sunt admise dar sa fie creative si spre schimbare pozitiva. Comentariile carcotasilor si postacilor platiti vor fi sterse. Acest blog nu este retea de socializare.